ConsideraÅ£ii asupra noilor tendinÅ£e în proiectarea ÅŸi dezvoltarea aplicaÅ£iilor Web                 pregătire disertaÅ£ie

2.5. Tehnologii Web 2.0
     media: 3.33 din 3 voturi

Cel mai frumos lucru este faptul cÄ? Web 2.0 nu necesitÄ? nici o investi??ie din partea utilizatorului. Nu este nevoie de un calculator nou, de un sistem de operare ??nbunÄ?tÄ???it, de un program sau un dispozitiv suplimentar. SchimbÄ?rile au loc ??n primul r??nd pe fundal, la nivel de server. Acest lucru are o grÄ?madÄ? de consecin??e.

?®n primul r??nd oricine are acces la toate serviciile, chiar fÄ?rÄ? sÄ? le cunoascÄ?. Nu trebuie nimic nou instalat, ceea ce ar fi peste puterile majoritÄ???ii utilizatorilor.

Internetul este tot mai accesibil datoritÄ? re??elei wireless, telefoanele PDA sunt din ce ??n ce mai performante.?®n Japonia ??i SUA se vÄ?nd deja mai multe notebook-uri dec??t calculatoare de birou. Sunt foarte populare calculatoarele Apple cu sistemul de operare Mac OS X.

Desigur cÄ? a devenit o necesitatea ca acces??nd un calculator ??ntr-un loc strÄ?in, acasÄ? sau la locul de muncÄ? sÄ? putem sÄ? utilizÄ?m programele noastre cotidiene. De exemplu sÄ? folosim Outlook sub Windows, AppleMail sub Macintosh sau Evolution sub Linux pentru mail-uri. Sau sÄ? alegem unul din browserele Internet Explorer, Safari sau Firefox.

Una din posibilitÄ???i pentru cre??terea mobilitÄ???ii este utilizarea platformelor ??ncruci??ate (cross). Browsere ca Firefox sau Opera le gÄ?sim pe toate platformele. Client de mail Thunderbird sau pachetul de birou Open Office.org deasemenea. ?®n momentul de fa??Ä? dacÄ? cineva ar dori sÄ?-??i schimbe sistemul de operare, ??n mare mÄ?surÄ? poate sÄ? foloseascÄ? programele de pÄ?n?? acum.

Dar asta rezolvÄ? doar o singurÄ? problemÄ?: sÄ? lucrÄ?m ??n mediul nostru cu care ne-am obi??nuit deja. DacÄ? o parte din scrisori le avem ??n Outlook ??i cealaltÄ? parte ??n Evolution nu putem sÄ? le accesÄ?m pe toate ??n acela??i timp. Semnele de carte (bookmark-uri) de la locul de muncÄ? ??i cele de acasÄ? voi deveni ??n timp total diferite. Alte obiceiuri implicÄ? fiecare calculator ??i alt sistem de operare.

ExistÄ? ??nsÄ? alternative mai bune.

- CSS, XHTML ??i Microformats
- Rich Application tehnici â?? ca AJAX sau Ruby on Rails
- Java Web Start
- XUL
- WinLIKE
- RSS/Atom
- Rest sau API-uri de servicii XML
- Sus??inerea postÄ?rilor ??n bloguri
- Flex/Laszlo/Flash

Acestea sunt ??n mare parte tehnologii web. ?®n capitolul urmÄ?tor mÄ? voi opri asupra uneia dintre ele ??i anume AJAX.

  postat de anamaria in 2006-05-06 01:32 | Studiu 1 comentarii

2.4. Web-ul semantic
     media: 0.00 din 0 voturi

Evident pe mÄ?sura ce cantitatea de informa??ie devine mai mare va fi mult mai greu ??i pentru motoarele de cÄ?utare sÄ? se mai descurce. Astfel cÄ? web 2.0 introduce termenul de semantic web, sau webul care se autodescoperÄ?. ?¾i primul pas spre acest deziderat este introducerea unor etichete (numite taguri) care sÄ? clasifice informa??ia pe Internet. Apare astfel un nou concept de ierarhizare. P??nÄ? acum modul cel mai popular de structurare a informa??iei era folosirea folderelor. Cuv??ntul care define??te cel mai bine lucrul cu folderele este tree-ul. Sistemul care define??te lucrul cu taguri: tag cloud.

Spa??iul WWW actualmente este compus din pagini (documente) marcate ??n limabaje precum HTML (HyperText Markup Language), WML (Wireless Markup Language), SVG (Scalable Vector Graphics), con??in??nd informa??ii textuale, grafice ??i/sau multimedia destinate a fi citite ??i ??n??elese esen??ialmente de cÄ?tre consumatorii umani. Principala activitate a calculatoarelor este acea de a reda aceste con??inuturi ??i nu sÄ? le interpreteze ??ntr-o manierÄ? automatÄ? ??i autonomÄ?. Informa??iile trebuie regÄ?site ??ntr-un mod inteligent ??i trebuie sÄ? poatÄ? fi procesate de cÄ?tre ma??inÄ?. Conform creatorului spa??iului WWW, Sir Tim Berners-Lee, Web-ul semantic reprezintÄ? o p??nzÄ? consistentÄ? ??i logicÄ? a tuturor resurselor de pe Web, accentul pun??ndu-se pe interpretarea datelor de cÄ?tre ma??inÄ? ??i nu pe reprezentarea lor. ?®n cadrul unui scenariu vizionar, prezentat ??n â?¾Berners-Lee, Hendler&Lassile, 2001â??, se prefigureazÄ? modul cum dispozitive inteligente partajeazÄ? cuno??tin??e privitoare la propriile func??ionalitÄ???i ??i la contextul ??n care ????i desfÄ???oarÄ? activitatea, utiliz??nd reguli de inferen??Ä? ??i meta-date pentru a gÄ?si sau regÄ?si informa??iile solicitate de utilizatorii umani.

Printre dezideratele Web-ului semantic se pot enumera â?? conform â?¾Berners-Lee, Hendler&Lassile, 2001â?? ??i â?¾Davies, Fensel & van Harmelen, 2003â??:

- asocierea de semantici legÄ?turilor dintre resurse, cu posibilitatea extinderii acestor semantici;

- resursele Web sÄ? poatÄ? fi extinse ??i clasificate, pentru aceasta trebuind sÄ? fie adoptate specifica??ii conceptuale;

- la nivelul programatic, sÄ? existe entitÄ???i capabile sÄ? proceseze ??n manierÄ? inteligentÄ? informa??iile ??i sÄ? poatÄ? ra??iona, oferind ma??inilor ??i oamenilor servicii complexe, de exemplu: cÄ?utarea datelor, regÄ?sirea unor tipuri de resurse fizice/logice, monitorizarea activitÄ???ii aplica??iilor, filtrarea informa??iilor, etc.

- partajarea de cÄ?tre utilizatori a cuno??tin??elor, indiferent de modul de stocare ??i de reprezentarea acestora.

Arhitectura Web-ului semantic este una func??ionalÄ?, deoarece modul de constituire a acesteia se bazeazÄ? pe specificarea incrementalÄ? a unor limbaje, pornind de la nivelul inferior, cel al meta-datelor ??i ajung??nd la nivelurile superioare â?? nivelul logic â?? a se vedea figura 2. Limbajele disponibile pe fiecare nivel pot satisface cerin??e impuse de diferite tipuri sau niveluri de aplica??ii:

1. nivelul meta-datelor pune la dispozi??ie cadrul general pentru exprimarea unor aser??iuni semantice simple. Modelul oferit con??ine concepte precum resursÄ? ??i proprietate, utilizate sÄ? exprime meta-informa??ii. Modelul se specificÄ? prin intermediul limbajului RDF (Resource Descriptor Framework) ??i diverse vocabulare de meta-date precum DCMI (Dublin Core Metadata Initiative), RSS (Rich/RDF Site Summary), FOAF (Friend Of A Friend), etc.
2.nivelul schemelor oferÄ? posibilitatea specificÄ?rii de ontologii simple, de exemplu taxonomii, pentru a se putea defini o descriere ierarhicÄ? a conceptelor ??i proprietÄ???ilor;
3. nivelul logic introduce limbaje ontologice mai complexe, capabile a modela ontologii sofisticate. Se dore??te astfel continuarea unor servicii pentru web-ul semantic, de interes ??n ceea ce prive??te aplica??iile destinate unor domenii precum e-business.

Figura 2. Nivelurile de specificare a Web-ului semantic

La baza acestor niveluri, se aflÄ? douÄ? dintre componentele principale ale Web-ului actual: identificatorii uniformi de resurse URI (Uniform Resource Identifiers) ??i meta-limbajul XML (Extensible Markup Language). Identificatorii uniformi de resurse sunt folosi??i pentru localizarea resurselor Web, identific??ndu-le printr-o reprezentare a mecanismului de accesare, de exemplu prin intermediul adresei IP sau nume de domeniu, ori referindu-le printr-un nume persistent ??i unic. Meta-limbajul XML reflectÄ? o manierÄ? uniformÄ? sintacticÄ?, independentÄ? de platformÄ? ??i de limbajul de programare, de structurare a datelor. Actualmente se utilizeazÄ? un numÄ?r ??nsemnat de limbaje bazate pe XML pentru marcarea diferitelor informa??ii.

Pentru fiecare nivel al arhitecturii stratificate a Web-ului semantic, Consor??iul Web a standardizat sau urmeazÄ? sÄ? standardizeze diferite limbaje av??nd drept temelie meta-limbajul XML.

  postat de anamaria in 2006-05-06 01:15 | Studiu 0 comentarii

2.3.4. Valoarea comercială a web-ului
     media: 0.00 din 0 voturi

O multitudine de firme utilizeazÄ? Internetul pentru publicitate. Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme ??i pentru a atrage clien??i. Firmele furnizeazÄ? informa??ii tehnice ??i utilizeazÄ? pagina de web ca o platformÄ? pentru lansarea noutÄ???ilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele ofera produse ??i preiau comenzi.

Tranzac??ionarea electronicÄ? a mÄ?rfurilor ??i serviciilor constituie o extensie a comer??ului actual. Se ob??ine astfel o eficien??Ä? sporitÄ?, ??n sensul reducerii costurilor ??i ??n ceea ce prive??te efectul marketingului ??i se ??mbunÄ?tÄ???e??te rela??ia beneficiar-client.

Comer??ul electronic faciliteazÄ? ??i cooperarea ??ntre firme. Reduce costurile de marketing ??i de livrare, sus??ine strategia de marketing a firmei ??i oferÄ? acces pe noi pie??e. ?®n viitorul apropiat, comer??ul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitÄ???ii firmelor.

  postat de anamaria in 2006-05-06 01:05 | Studiu 0 comentarii

pagina urmatoare >>


   
 
 
Powered by www.ablog.ro
X
Termeni si conditii de utilizare